SIMPLE APRECIERI VS. APRECIEREA SIMPLITĂŢII

Batjocorit, de un vremelnic preşedinte pe nume Băsescu, acuzat că este leneş şi că îi place să stea mai mult la birt, ţăranul român este în schimb apreciat de către prinţul Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii.

La ultima vizită în Transilvania a reprezentantului Coroanei Britanice, purtătorul de cuvânt al prinţului Charles arăta că ţăranul român, proprietar a 1, 2, 3 hectare de pământ, deţinător al câtorva oi sau vaci reuşeşte să obţină produse tradiţionale de o calitate excepţională. Și aceste rezultate sunt cu atât mai valoroase, cu cât împotriva muncii sale stau însăşi instituţii ale statului român. Spre exemplu, nimic din ce face, Ministerul Agriculturii, instituţie condusă la ora actuală de Valeriu Tabără, un politruc cu pretenţii de expert în agricultură, nu vine în sprijinul acestui mic fermier.

Deşi declarativ, decidenţii din acest minister spun că în România ar trebui promovată agricultura ecologică, în fapt, de cel mai mare sprijin şi trecere în acest minister se bucură exploataţiile industriale. Iar ministrul Tabără este un vajnic susţinător al organismelor modificate genetic (oare cum se împacă această poziţie cu declaraţiile prin care se arată susţinerea agriculturii ecologice?).

Mai mult, nu de puţine ori, aceste mici exploataţii agricole nu primesc nici măcar subvenţii agricole, deoarece ţăranii deţin sub 50 de capete de ovine sau caprine şi sub 3 capete de bovine (praguri peste care se acordă subvenţia pe cap de animal). Subvenţiile pe suprafaţă chiar şi aşa mici cum sunt (situându-se la sub 50% din nivelul subvenţiilor primite de un fermier din Franţa spre exemplu) sunt plătite cu mare întârziere, iar în ultimul timp, prin tot felul de aşa zise măsurători ale APIA, făcute cu ajutorul teledetecţiei, parcelele oamenilor sunt reduse din ce în ce mai mult (spre exemplu cunosc un caz în care parcela unui fermier a fost remăsurată şi suprafaţa respectivei parcele a fost diminuată după calculele APIA de la 0,79 ha la 0,78 ha, în condiţiile în care eroarea de măsurare a aparatelor APIA, pentru o astfel de suprafaţă este de cel puţin 0,03-0,04 ha).

Și astfel, produsele acestor ţărani ajung să concureze pe piaţă cu produse similare subvenţionate mult mai puternic de alte state, produse obţinute însă prin metode ale agriculturii industriale şi care sunt mult mai slabe din punct de vedere calitativ, comparativ cu cele obţinute în grădina proprie de micul fermier român.

În plus, faptul că micul fermier român practică o agricultură tradiţională, neindustrializată mai are un efect benefic: stimulează biodiversitatea, adică menţine neatinse acele peisaje de care prinţul Charles şi mulţi alţi occidentali sunt cu adevărat îndrăgostiţi şi totodată uimiţi că mai există în Europa. Peisaje care n-au însă nicio legătură cu frunza doamnei Udrea.

Autor: Gabriel Niţulescu

Reclame

VREMEA TIFF

Într-o perioadă în care rămânem tot mai mult fără bani în buzunar, fie bugetari sau nu, iată că, antipolitruci fiind, ne putem detaşa de toate relele – e VREMEA FESTIVALURILOR: la Cluj are loc Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), iar la Sibiu e Festivalul Internaţional de Teatru.

Şi, dacă în editorialul de săptămâna trecută s-a vorbit de evenimentul de la Sibiu, iată că acum vom vorbi despre TIFF 2010.

Deschiderea a fost una grandioasă, Piaţa Unirii din centrul Clujului a fost pe jumătate închisă, 1.500 de spectatori prezenţi, ecran uriaş, covorul roşu, jurnalişti străini, turişti, cu toţii iubitori de film şi de cultură.

Până pe 6 iunie, Clujul va respira un alt aer. Locaţiile sunt dintre cele mai frumoase: Cinematograful Republica, cel mai mare din țară, a prins din nou viaţă, holul e decorat cu afişe, cu roll-up-uri, ecusoane pe piepturile tinerilor, se dau programe, se află locaţiile, se caută cinematografele sau terasele în aer liber, acolo unde TIFF-ul se prezintă. Au prins viaţă şi cinematografele Arta şi Victoria, dar şi locaţiile din mall-uri, curtea interioară Echinox de la Universitatea Babeş-Bolyai, localurile Janis, Insomnia şi Meeting Point la Muzeul de Artă.

Pe perioada desfăşurării TIFF-ului, până şi Centrul de Informare Turistică din centru şi-a prelungit programul, invitând turiştii cu multe pliante colorate. Bătrânul Castel Banffy din Bonţida va lua şi el parte la TIFF, în inima castelului rulând ce altceva decât filmul „Dracula”, în regia lui George Melford.

Scurt-metraje, lung-metraje. Şi au anunţat organizatorii că s-au vândut deja 6.500 de bilete, ceea ce e un record la noi.

La Muzeul de Artă sunt fotografii din comunism, sălile sunt deja pline, personal aş vrea să văd, în primul şi primul rând, ”Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, căci s-a spus că are imagini unicat. La urma urmei, dictatorul nu e decât un artist care are posibilitatea să-şi pună integral în practică egoismul. E doar o chestiune de nivel estetic dacă el se numeşte Baudelaire sau Bolintineanu, Ludovic al XVI-lea sau Nicolae Ceauşescu.

Gata cu poveştile. E timpul să vă spun că programul complet al Festivalului Internaţional de Film Transilvania îl găsiţi la adresa: http://www.tiff.ro/program

Vizionări plăcute!

Aurel Pop