ESTE MUZICA CLASICĂ DEMODATĂ?!

Auzim mereu, vrând-nevrând, în jurul nostru, tineri care-şi ascultă muzica preferată la mp3 player-ele lor, pe stradă. Totuşi, în cele mai multe cazuri, muzica clasică lipseşte cu desăvârşire din setul preferinţelor lor muzicale. Oare de ce?!

În primul rând există o mare prejudecată în rândul majorităţii oamenilor că muzica clasică este un gen cult rezervat doar elitiştilor, celor ce au studii muzicale în domeniu (licee, facultăţi de muzică), fiind astfel învăţaţi în instituţiile de învăţământ să aprecieze şi să iubească acest gen muzical.

Este adevărat că în trecut marii compozitori îşi ofereau serviciile adesea în slujba regelui sau a unui nobil de la curte – ne amintim nume precum Monteverdi, Bach, Mozart, Haydn şi de multe ori compoziţiile pe care le scriau erau menite a fi ascultate de către aristocraţi. Unii din cei mai mari compozitori clasici erau de asemenea profesori pentru tinerele fete din rândul nobilimii. Dar această prejudecată este total falsă, marii compozitori ai istoriei muzicii au compus lucrări înălţătoare menite a transcede cultura muzicală, sexul, vârsta sau rangul publicului, ele au fost create spre a atinge sufletul şi inima ascultătorilor, spre a reliefa caracteristicile muzicale ale unei anumite perioade muzicale.

Se spune pe drept cuvânt despre muzica clasică că este singurul gen cult din istoria muzicii. Cum ne explicăm oare că un Beethoven, Mozart, Haydn sau Verdi rămân nemuritori în timp, operele lor rămânând vii şi nedemodate, cum nu e cazul multor genuri din muzica modernă?

Din fericire, mai există un număr relativ restrâns de oameni ce au grijă ca operele nepieritoare ale marilor compozitorilor clasici să-şi păstreze flacăra vie în sufletele şi minţile lor, majoritatea constituind un public specializat, meloman, format fie din profesori de muzică sau elevi, studenţi ai instituţiilor de învăţământ muzicale, fie din publicul meloman ce a luat contact de tânăr cu o astfel de muzică, fiind îndrumaţi spre aceasta de părinţii lor. Dar cum ne putem explica oare că majoritatea tinerilor din zilele noastre nu ştiu cine a fost Beethoven sau Vivaldi şi nu suportă să asculte aşa o muzică plictisitoare, demodată, rămânând la hit-urile lor comerciale difuzate pe radio şi TV?

Analizând genurile muzicale actuale (pop, dance, r’n’b, etc) ne dăm seama că acestea sunt uşor de ascultat, având de obicei o tematică superficială – versuri de dragoste puerile şi lipsite de substanţă, linii melodice cu armonii simple, uşor de fredonat, „catchy”. Este exact muzica pe care o ascultă oamenii grăbiţi, incapabili să aprofundeze muzica, să o asculte cu adevărat, nu să o pună doar ca fundal în timp ce-şi duc la îndeplinire alte activităţi. Pentru a ne cultiva gustul pentru muzica clasică nu este necesar să avem studii în domeniu, nici să luăm contact cu aceasta de mici, deşi ar fi indicat acest lucru. Trebuie doar să avem disponibilitatea de a rămâne deschişi în concepţii, de a ne deschide inima către o muzică profundă, dureros de umană, ce exprimă o paletă largă de sentimente – dragoste, tristeţe, depresie, veselie, melancolie, etc.

De aceea deschideţi-vă inimile şi sufletul către noi tărâmuri magice şi lăsaţi muzica să vă îmbie cu o poţiune minunată în urechi şi în suflet!

Autor: Octavian Radu

CONCERTUL NR. 5 „IMPERIAL” DE BEETHOVEN LA SALA RADIO

Vineri, 18 februarie 2011, vă invităm la Sala Radio de la ora 19:00 pentru un concert extraordinar, unde veţi audia celebrul concert pentru pian nr. 5 „Imperialul” de Beethoven şi Simfonia nr. 1 de Gustav Mahler. Vă invităm aşadar la o mică incursiune în creaţia monumentală a lui Beethoven.

Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn – d. 26 martie 1827, Viena) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii. El a lăsat posterității opere nemuritoare, printre care:

* 9 simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Oda bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene)
* 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5-lea Imperialul)
* Un concert pentru vioară și orchestră
* Missa solemnis
* 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata)
* Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer)
* 16 cvartete pentru coarde
* Opera Fidelio

CREAŢIA MUZICALĂ A LUI BEETHOVEN

Creaţia muzicală a lui Beethoven este considerată în mod tradițional ca o punte între Clasicism și Romantism și se poate împărți în trei perioade:

* Prima perioadă (1790-1802), cuprinzând compozițiile din tinerețe de la Bonn și primii ani în Viena, reprezintă continuarea stilului lui Haydn și Mozart, și desăvârșesc clasicismul vienez ajuns la maturitate. Un exemplu îl constituie cvartetul de coarde în La major op. 18, foarte apropiat de compozițiile similare ale lui Mozart.

* A doua perioadă (1807-1812), așa zisul „ciclu eroic”, cuprinde compoziții ca simfonia a III-a (Eroica), concertele pentru pian și orchestră nr. 4 și 5 (Imperialul), sonata pentru pian Appassionata. În toate aceste opere se remarcă profunzimea temelor, contrastele dramatice și noutățile armonice, neîntâlnite încă la predecesorii săi. Este supranumit „Titanicul de la Bonn”.

* A treia perioadă se profilează din anul 1813. Compozițiile din această perioadă nu mai pot fi grupate pe cicluri, fiecare din ele se prezintă cu o proprie și puternică individualitate, eliberate de convențiile tradiționale. În muzica instrumentală introduce recitative și arii, în fugi, variațiuni și elemente lirice, mereu în căutare de noi moduri de expresie. Cele două opere importante din această ultimă perioadă, Simfonia a 9-a și Missa solemnis, se depărtează complet de genul tradițional: astfel în finalul simfoniei se introduce o partitură pentru soliști vocali și cor, în timp ce Missa solemnis iese din tiparele messelor liturgice, devenind o confruntare subiectivă cu divinitatea.

Importanța lui Beethoven în muzică este semnificativă și din perspectiva transformării rolului compozitorului în societate. De la compozitorul medieval, artizan dependent (și de cele mai multe ori umil) aflat în serviciul Bisericii sau al aristocrației, compozitorul devine, odată cu prezența lui Beethoven, un artist care creează dintr-o necesitate interioară și nu la comandă.

Beethoven este revoluționarul întemeietor al unei noi generații de muzicieni și a unei alte atitudinii față de creațiile compozitorilor.

Autor: Octavian Radu

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „GEORGE ENESCU” – UN MOTIV DE MÂNDRIE NAŢIONALĂ

În perioada 1-25 septembrie 2011, are loc cea de-a 20 ediţie a celui mai mediatizat festival românesc peste hotare, „George Enescu”, un prilej de mândrie naţionalã.

Datorită bunei organizări, acest eveniment a dobândit o notorietate deosebitã şi este unul din puţinele prilejuri de turism cultural. Mulţi iubitori ai muzicii clasice viziteazã România şi chiar se întorc cu plãcere o datã la doi ani, tocmai pentru seria de concerte de înaltã clasã.

Pentru ediţia din 2011, portalul nostru http://www.calendarevenimente.ro are deosebita plãcere de a fi partener media. Urmãrind secţiunea dedicatã, puteţi afla mai multe detalii despre desfãşurarea atât a festivalului, cât şi a concursului. Vom face tot posibilul ca susţinând acest festival sã reuşim sã-l aducem în atenţia marelui public. Suntem fericiţi cã organizatorii au înţeles cã doar printr-o planificare serioasã, întãritã de parteneriate strategice, evenimentul se poate bucura de un succes şi mai mare. Este unul din puţinele festivaluri ale cãrui detalii legate de program pot fi accesate cu mai bine de un an înainte, fapt care ne bucurã. Avem certitudinea cã, cu cât mai mulţi dintre noi vom înţelege importanţa organizãrii şi o vom aplica, România va fi un loc mai bun pentru noi toţi.

Festivalul şi Concursul Internaţional „George Enescu” a fost înfiinţat în 1958, ca semn al recunoaşterii geniului enescian, pentru a omagia creaţia compozitorului român. Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii din România, cu sprijinul Societăţii Române de Radiodifuziune, al Societăţii Române de Televiziune şi al Institutului Cultural Român. Director al festivalului este directorul Operei Naţionale din Viena, Ioan Holender.

Printre artiştii prezenţi la ediţia din 2011, amintim Ansamblul Profil-Sinfonietta, John Axelrod, Florian Boesch, Camerata Regală, Angelika Kirschlager, Orchestra Austriacă Tonkünstler şi multe alte personalitãţi ale muzicii clasice. Programul complet pentru cele 26 de zile îl puteţi accesa din portalul nostru, iar biletele sunt puse deja în vânzare.

Pe lângã festival şi concurs se vor desfãşura o serie de evenimente precum: expoziţii (Viorile lui George Enescu aflate în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”, Retrospectivă a Taberelor de pictură de la Tescani, George Enescu şi Bela Bartok – 130 de ani de la naştere, Oedipe 75, George Enescu şi Societatea Compozitorilor Români, lansări de carte: Lucrările Simpozionului Internaţional „George Enescu” – ediţia 2009. îngr. ed. Liliana Bîrnat şi Mariana Petrescu şi 2 mese rotunde: prezentarea manuscriselor enesciene – cu accent pe manuscrisele inedite, întrunirea Societăţilor Enescu (ediţia a 2-a). Masă rotundă cu reprezentanţii societăţilor din Paris, Londra, Berlin, New York.

În speranţa cã sunteţi pasionaţi de muzica clasicã, vã invit sa ne urmãriţi în continuare, pentru cã vã vom oferi ocazia de a câştiga premii legate de festival.

Cu drag,

Andreea Petrişor

200 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI CHOPIN

Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Frederic Chopin (1810), unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică de pian din epoca romantismului. Instituțiile de artă din Romania pregătesc o selecție generoasă din opera marelui compozitor spre audiție în concerte.

Chopin s-a născut în satul Żelazowa Wola, ca fiu al unei poloneze și al unui expatriat francez. Considerat un copil minune în țara natală, Chopin pleacă la vârsta de 20 de ani către Paris. În capitala franceză își consolidează reputația ca interpret, profesor și compozitor, adoptând totodată numele de „Frédéric-François”. În perioada 1837–1847 are o relație tumultoasă cu scriitoarea franceză George Sand (pe numele adevărat Amantine-Aurore-Lucile Dupin). Trece în neființă la vârsta de 39 de ani cu diagnosticul de tuberculoză, întreaga viață fiindu-i măcinată de sănătatea sa precară.

Pianul se regăsește pe tot parcursul operei sale, de cele mai multe ori având chiar un rol exclusiv, iar compozițiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument. Deși muzica sa se încadrează între cele mai pretențioase opere în privința tehnicității, stilul lui Chopin iese în evidență prin profunzimea nuanței și a expresivității, și nu doar prin complexitatea tehnică. El inventează forme muzicale precum balada, însă cele mai semnificative inovații sub semnătura sa privesc genuri deja existente precum sonata pentru pian, valsul, nocturna și preludiul. Operele sale sunt numite adesea sprijinul curentului romantic în muzica clasică a secolului XIX. În plus, Chopin este primul compozitor clasic occidental care include elemente slave în muzica sa; mazurcile și polonezele sale reprezintă chiar și astăzi baza muzicii clasice naționale poloneze.

Pentru a onora memoria și opera lui Frederic Chopin, în 1911 Edouard Ganche, Camille Le Senne și Maurice Ravel au creat Societatea Chopin. Istoria Societății este bogată în evenimente care au marcat viața muzicală franceză: concerte de mare prestigiu (mai ales cel al lui Yves Nat din 20.11.1931 la comemorarea centenarului sosirii lui Chopin în Franța), conferințe, călătorii, manifestări literare și bineînțeles un pelerinaj tradițional la mormântul compozitorului. De la crearea Societății Chopin la Paris în 1911, numeroase instituții cu același nume s-au înființat în întreaga lume.

Sub auspiciile celebrării anului Chopin, și instituțiile culturale de prestigiu românești vă invită să descoperiți capodopere, dar și lucrări mai puțin cunoscute publicului larg din creația marelui compozitor:
– Centrul cultural Palatele Brâncovenești vă invită, în cadrul stagiunii Muzica la Palatele Brâncovenești, să ascultați duminică, 3 octombrie, setul de Studii op. 25, iar duminică, 17 octombrie, Marele duo concertant în mi major op. 70 pe teme din opera „Robert le Diable” de Giacomo Meyerbeer și trio-ul cu pian în sol minor op. 8.

De asemenea, pe 25 septembrie, renumitul pianist Sam Haywood va susține un recital de pian de excepție la Ateneul Român, iar Fundația Art Production a pregătit un eveniment de amploare, intitulat Celebrating Chopin, având următorii invitați: pe 17 octombrie-recital Ivo Pogorelich, 9 noiembrie-recital pian Jean Marc Luisada și pe 14 decembrie-recital Elisabeth Leonskaja.

Autor: Radu Octavian