ROMÂNIA MEDIEVALĂ CA BRAND DE ȚARĂ

România Medievală poate fi un adevărat brand de țară. Deja o serie de orașe organizează festivaluri medievale de mare succes. Păcat că la nivelul autorităților centrale nimeni nu vede această realitate și n-o susține.

In acest week-end au fost organizate în mai multe zone ale țării o serie de evenimente tip festival medieval, unele dintre ele ajunse deja la o veritabilă tradiție: Tabăra Medievală de la Bistrița Năsăud – unde i-ați putut vedea în concert pe cei de la Haggard, Festivalul Artmania de la Sibiu, Serbările Timișoreana. Urmează până pe 29 august Turnirul Cetăților, un eveniment ce va readuce bucuria întrecerilor medievale publicului din Brașov,Bran, Râșnov și Făgăraș.

De 15 ani mai multe orașe transilvane organizează astfel de evenimente care atrag din ce în ce mai mulți turiști atât din România cât și din străinătate. Festivalul Artei Medievale de la Sighișoara e o realitate de succes. La fel Festivalurile de la Mediaș și de la Sibiu.
Nu am auzit până acum nici un Ministru sau Ministresă a turismului care să valorifice aceste puncte forte ale României. De fiecare dată s-a preferat orice altă prostie ”eternă și fascinantă”, draculiană sau cu frunzulițe … multe frunzulițe, probabil de mentă, având în vedere capacitatea extraordinară și fără de odihnă a celor care freacă menta în domeniu de ani de zile. Festivalurile pe care le-am amintit, și multe altele asemănătoare, sunt organizate de către fundații și asociații private (uneori conduse chiar de străini), alături de companii și cu sprijinul autorităților locale din acele orașe. Insă niciodată nu au primit sprijin de la nivel central. Și când spunem sprijin nu ne referim la bani – pe care Guvernul nu-i are niciodată – ci de o promovare susținută în exterior, începută cu cel puțin 1 sau 2 ani înainte, așa cum se fac lucrurile în țările care se respectă.
De ce să promovăm o ”Românie a Festivalurilor Medievale”?

In primul rând pentru că acest concept este deja verificat și are succes. Pentru că atrage turiști atât români cât și străini. Pentru primi, mentalul colectiv a fost pregătit de mult cu filmele lui Nicolaescu, Vaeni, Drăgan, astfel încât ei îndrăgesc aceste evenimente. Pentru străini aceste festivaluri sunt ceva exotic, palpitant și reprezintă o evadare din lumea tehnologică în care trăim. Mulți dintre cei care ne-au vizitat trăiau o adevărată călătorie în timp când vedeau vaci pe mijlocului drumului, sate neelectrificate precum cele din Apuseni și căruțe cu roți din lemn și platbandă de oțel. Străinii nu au așa ceva și unii dintre ei plătesc bani frumoși pentru aceste experiențe memorabile pozitive.

Apoi, dacă ar fi să facem abstracție de stâlpii de înaltă tensiune și de unele reclame moderne, satele și comunele țării, laolaltă cu unele cartiere din municipii arată ca în Evul Mediu. Drumuri nepietruite, poduri încă în folosință de pe la 1600, petreceri câmpenești ca pe vremea lui Ștefan cel Mare toate acestea există și nu mai trebuie investit nimic în ele – sunt încă medievale. O sursă de extraordinară întoarcere în timp pentru turiștii din țările secolului 21. De exemplu ”România călătoriilor în timp” mi se pare un slogan interesant.
(continuarea săptămâna viitoare)

Mihai Mătieș

Publicitate