11, NUMĂRUL MAGIC AL SERII

11.11.2011, Bucureşti, hotel Capital Plaza. Am ajuns spre seară, gâfâind şi alergând ca să nu ratez evenimentul 11even. Nu am putut ajunge de la început, fiind la un alt eveniment în nordul Bucureştiului şi din cauza traficului de pe Aviatorilor.

Scopul evenimentului era să arate prin discursuri de 11 minute poveşti de succes ale unor oameni din comunitate, personalităţi sau oameni obişnuiţi.

Când am sosit într-un final, în sală era deja un speaker care întreţinea atmosfera. Silviu Hotăran, antreprenor în educaţie, care şi-a încheiat prezentarea dezvăluind modul în care ar trebui să ne începem ziua, şi anume cu o întrebare: „Sunt pregătit pentru ziua de azi?”. M-a pus un pic pe gânduri şi chiar dacă poate părea ceva simplu sau de bun simţ, vă întreb şi eu, când v-aţi pus ultima oară întrebarea asta?

Partea a doua după pauză. Aşteptam cu sufletul la gură poveştile. Mi-am asumat poziţia de ascultător atent şi m-am lăsat purtată invitat după invitat în lumea acestora, a vieţii lor de zi cu zi. Liana Stanciu, prezentator Magic FM şi voluntar de profesie la Spitalul de Pediatrie MS Curie a început prin a aduce în prim plan “găurile” din sistemul sanitar şi problemele din acest domeniu, concluzionând însă cu un mesaj optimist şi vesel, „În fiecare zi trebuie să ne încărcăm cu ceva frumos, să ne montăm”. Al doilea speaker nu s-a îndepărtat foarte mult de temă şi a continuat despre un proiect de care nu mai auzisem până atunci, Spital Prieten al copilului. Dr. Anemona Munteanu a fost o prezenţă controversată pe scenă, o femeie puternică după părerea mea şi care a avut ceva de spus. “Ca să ai succes, trebuie să te împrieteneşti cu eşecul” au fost vorbe pline de înţelepciune care mi-au rămas întipărite în minte.

Povestea lui Toma Coconea, parapantist, m-a impresionat cel mai mult. Omul Alpilor, aşa cum a fost supradenumit, a vorbit, timid şi foarte modest, despre cum a obţinut locul 2 la cea mai dură competiţie de adventure din lume, Red Bull X-Alps. Viaţa i-a fost pusă în pericol de multe ori, dar o seară a fost chiar critică. În loc să cheme ajutoare, fiecare participant fiind echipat cu un sistem SOS, el a ales să distrugă acel instrument şi să treacă singur peste moment. Sună nebunesc, iar pe mine povestea m-a emoţionat până în măduva oaselor, dar a fost un exemplu extraordinar despre depăşirea limitelor umane şi că într-adevăr dacă vrei să faci ceva, poţi reuşi. Bravo Toma Coconea!

La final, a urcat pe scenă o domnişoară extrem de drăguţă şi frumuşică, Andreea Roşca, dublă campioană naţională şi europeană la tenis. Nu am văzut în viaţa mea un copil de 12 ani atât de matur şi sigur pe el, vorbind despre viaţă, scopuri, familie şi probleme. A fost al doilea moment emoţionant al serii pentru mine.

Am auzit multe poveşti la 11even, toată seara a fost presărată cu mesaje încurajatoare, motivante şi optimiste. M-am bucurat să fiu prezentă la un eveniment care scoate în faţă oameni de succes din România, oameni care inspiră şi care sunt modele pentru noi. Acum eu i-am găsit şi mă voi întoarce la ei în momentele grele pentru puterea de a merge mai departe. Ei au reuşit şi voi reuşi şi eu. Voi ce modele aveţi în viaţă?

Autor: Cristina Mehedinţeanu

Reclame

REALITATEA DUPĂ „DEZASTRU” – DESPRE BACALAUREAT FĂRĂ HIPERBOLIZĂRI

Panoul care ascundea maşinăria interioară a sistemului numit bacalaureat a căzut. Iar anul acesta, pentru prima dată în istoria ţării, am fost puşi în situaţia de a recunoaşte că nu oricine poate susţine un examen precum bacalaureatul.

Nu că n-am fi ştiut asta până acum, însă sistemul de mite funcţiona ca un propulsor pentru tinerii care-şi doreau să termine liceul. Monitorizarea video a demascat faţa reală a sistemului de educaţie românesc. Nu văd de ce am considera aceste rezultate un dezastru în condiţiile în care toţi ştiau de hibele sistemului, însă nimeni nu voia să facă ceva.

Haideţi să luăm un simplu exemplu. În fiecare dimineaţă, în drum spre birou, trec prin curtea unui liceu. Îi aud zilnic “debordând” de inteligenţă sub zidurile şcolii. Dezacorduri, limbaj rudimentar, propoziţii care sunt construite din două cuvinte şi trei înjurături sau obscenităţi, etc. Auzind despre reuşitele de la bac, am avut curiozitatea să mă apropii de avizierul cu note. Ce să vedeţi, pe vreo 10 coli erau înşiruite realizările tinerilor din clasele XI. Recunosc că şi eu am rămas surprinsă. Cele mai mari note erau de 7, iar majoritatea se lăudau cu 6 şi 5. Totuşi acestea erau nişte realizări pentru cei care le obţinuseră deoarece aproximativ 30% din elevii claselor a XI-a erau corigenţi.

Dată fiind această realitate, credeţi că aceşti elevi vor putea susţine examenul de bacalaureat? Răspunsul e negativ şi tot realitatea dovedeşte acest lucru. La acelaşi liceu, din 170 de candidaţi la bacalaureat, au promovat doar 29, iar nota cea mai mare era de 7,86.

Examenul de bac nu este un coşmar, nu e un dezastru pentru cei care-şi doresc cu adevărat să urmeze o facultate. Un elev care a luat în serios perioada petrecută în liceu, nu poate fi intimidat de sistemele de supraveghere video sau subiectele de la examenul de bacalaureat. Cred că ar trebui să ne şi limităm la aceşti elevi şi să le creăm condiţii să-şi dezvolte aptitudinile în cadrul facultăţii.

Şi dacă tot a trecut dezastrul, hai să vedem ce rămâne după aceasta. Mii de potenţiali agricultori, căpşunari, hamali, zidari, măturători şi pot continua. Chiar nu avem nevoie de aceştia? Cred că sunt destule meserii în care nu e nevoie să ai diplomă de bacalaureat, iar dacă s-ar gandi cineva la acesta poate n-ar mai trebui să importăm cartofi şi roşii de peste mări.

Şi totuşi, ar trebui să ne bucurăm! Spiru Haret, combinatul de diplome, nu cărturarul, va rămâne fără contribuabili.

Autor: Victoria Donos