SUB BĂSESCU SAU SUB CAROL AL II-LEA – CÂND ERA OARE MAI BINE?

Dacă vom dori să vedem care era preţuirea de care se bucura un cadru didatic, un medic sau un ofiţer de exemplu, în perioada interbelică şi în prezent nu avem decât să facem câteva calcule simple, folosindu-ne de datele din tabelul de mai jos. Astfel, dacă ne vom raporta la salariul unui ministru (30.400 lei în perioada interbelică) vedem că un profesor universitar putea să ajungă, în 1934, la aproximativ acelaşi venit (29550 lei). În prezent, salariul celui mai bine plătit profesor universitar (conform grilei de salarizare care se va aplica din 2011) este de 1,7 ori mai mic decât cel al unui ministru.
În cazul unui medic diferenţa este şi mai mare. Astfel, dacă în perioada interbelică acesta câştiga de aproximativ 3 ori mai puţin decât un ministru, acum un medic câştigă cu până la de 7 ori mai puţin decât un ministru, adică de două ori mai prost decât atunci.
În ceea ce priveşte câştigul unui ofiţer, raportul s-a păstrat aproximativ la acelaşi nivel.

Există însă şi o altă diferenţă şi anume puterea de cumpărare.
Dacă vom calcula salariul unui ministru conform noii grile de salarizare valabile din 2011, vom vedea că salariul său lunar ajunge la circa 9011 lei, adică de aproape trei ori mai puţin în valoare nominală decât câştiga un ministru în perioada interbelică.
O friptură la un restaurant costa atunci circa 32-35 lei, adică aproximativ la fel ca şi acum. Un litru de lapte costa în 1934 8,25 lei la Bucureşti şi 5 lei la Iaşi sau Cluj; 1 kg de vacă, cal I între 15 şi 17,6 lei; o pâine de 1 kg între 5,5 lei şi 6,4 lei.
Ca urmare, vedem că puterea de cumpărare s-a redus în prezent, comparativ cu anul 1934 de 2-3 ori. În concluzie, şi un ofiţer trăieşte de 2-3 ori mai prost decât trăia în perioada interbelică. Ca să nu mai aducem, în discuţie că un profesor sau un medic, prin însumarea scăderii puterii de cumpărare cu scăderea salariului, conform grilei ajunge să trăiască mult mai prost decât trăia ocupantul aceluiaşi trepte sociale în urmă cu aproape 80 de ani.

Să fie oare de vină „buna administrare” a statului de care tot încearcă să ne convingă, dar doar prin vorbe, guvernanţii? Oare reforma statului nu ar trebui să încerce să ne ofere măcar aceleaşi avantaje pe care oameni cu acelaşi nivel de pregătire le aveau în trecut?

Denumirea funcţiei Limite de salarizare
1934 (lei) 2010*
Preşedinte – 15
Senatori, Deputaţi 15.000-17.000 12,41
Ministru 30400 13,45
Ministru plenipotenţiar cl. I / Secretar de stat 19950-24250 12,41-13,45
Prefect 16750-17250 9,94
General de divizie 25400 9 -9,7
Colonel 16700-18050 5,63-7,58
Locotenet 7200-7800 3,04-3,27
Mitropolit 23500-28350 13,90
Preot 2250-2600 2,26
Profesor universitar 25350-29550 5,23-7,96
Conferenţiar universitar 17750-19150 3,52-5,23
Lector 10000-13450 2,49-4,19
Inginer 3300-19500 1,77-3,19
Institutor cu 3 gradaţii 5050 1,86-3,19
Învăţător cu 3 gradaţii 3700-4700 1,68-2,96
Laborant 1000-3150 1,77-2,75
Pedagog 850-3600 1,19-2,75
Medic 8250-11900 1,90-6,07
Farmacist 3500-7500 1,81-4,4
Infirmier 500-3500 1,25-1,45
Prefect de poliţie/comisar de poliţie 10950-19900 4,74-5,50
Plutonier 3400 2,62-2,82
Judecător 9250-19150 6,59-14,63
Contabil 2850-6100 1,19-3,19
Consul general cl. I 7400-11900 9,46
Grefier cl. II 2500-6250
Dactilografă 250-3500 1,49
Lăcătuş 2600-2650 1,19-1,41
Şofer 1900-5350 1,31-1,41
Fochist 1050-3300 1,19-1,41
Portar 500-5400 1,31
Paznic 2000-2500 1,31
*coeficient de salarizare (se înmulţeşte cu salariul minim de 670 RON pentru a se obţine salariu ce îl va avea un bugetar conform noiii grile de salarizare.)

Sursa: Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Egalităţii de Şansă şi Ioan Scurtu, Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică, Editura Rao, 2001, Bucureşti

Gabriel Nițulescu

Reclame