OBICEIURI DE BOBOTEAZĂ LA ROMÂNI (I)

Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară.

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale („găluşte”) umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac, etc.

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleişa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.

Altă dată, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasmă în casă şi pe gospodari, era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub laicerul de pe laviţă erau aşezate, din timp, boabe de porumb – „ca să stea cloştile pe ouă” şi busuioc – „ca să vină peţitorii”. Busuiocul acesta era folosit, mai târziu, în descântecele de dragoste.

În semn de răsplată se dădeau: bucate („desăgarului”), bani (preotului), nuci, mere şi covrigi (copiilor), iar pe crucea preotului, gospodina casei aşeza cel mai frumos fuior de cânepă. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în rai.

AJUNUL BOBOTEZEI

Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii”. Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea că dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.

Autor: Octavian Radu

Reclame

ANUL NOU LA ROMÂNI: PARTEA A II-A – SUPERSTIŢII DE ANUL NOU

Este bine ştiut că de felul în care păşeşti în noul an depinde cum îţi merge pe parcursul acestuia. Pentru a ocoli necazurile, bătrânii s-au înconjurat de tot felul de superstiţii pe care le-au transmis cu grijă urmaşilor.

Se spune că la sfârşitul anului, este bine ca tot omul să aibă datoriile plătite, pentru ca în anul care vine să nu fie nevoit să scoată mulţi bani din buzunare. Se mai spune, de asemenea, că în prag de an nou casa trebuie să fie curată, oricând gata să primească oaspeţi. Nici rufele murdare nu este bine să fie lăsate pentru după Anul Nou. Spălându-le înainte de intrarea în noul an, te fereşti de sărăcie şi de mizerie.

Pregătirea bucatelor pentru seara dintre ani este învăluită şi ea în umbra superstiţiilor. Astfel, pentru noaptea dintre ani nu se găteşte mâncare din carne de pasăre, deoarece aşa cum găina scormoneşte în pământ şi-l împrăştie, tot aşa se risipeşte norocul şi bunăstarea casei.

O tradiţie mai nouă cere ca miezul nopţii de Revelion să-i surprindă pe îndrăgostiţi sărutându-se sub crenguţa de vâsc atârnată la uşă. Se spune că dacă noul an te „prinde” astfel, atunci dragostea va intra tot anul în gospodărie, iar cei ai casei vor trăi în armonie.

O altă superstiţie este şi aceea ca prima persoană care intră în casă în noul an să fie bărbat. Asta pentru că el reprezintă stâlpul casei, iar dacă intră primul, atunci fericirea casei nu va fi clintită de greutăţile cotidiene. Pe 1 ianuarie este bine ca în case să intre „semănătorii”. Aceştia aruncă cu grâu sau, mai nou, cu orez în toate încăperile pentru ca cei ai casei să aibă parte de un an prosper.

În prima zi din noul an nu se mătură şi nici nu se adună grâul sau orezul pentru a nu atrage sărăcirea casei în anul cel nou. Se mai spune că cine va dormi în Ziua de Sfântul Vasile va fi tot anul somnoros.

Dacă în ajunul lui Sfântul Vasile, seara, fetele pun într-un vas cu apă un fir de busuioc şi o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel în noaptea Anului Nou până dimineaţa, îl vor visa pe tânărul care le va cere în căsătorie. În dimineaţa de Sfântul Vasile, fetele mari se duc în ocolul vitelor şi dau cu piciorul într-o vacă ce stă culcată zicând: „Hai, estimp, hai altădată, hai la anul, hai la doi ani, etc”. La ce zicere se va scula vaca, atunci se va mărita fata.

SEMNELE

• Când la masă se varsă piper, e semn de ceartă;

• Dacă se varsă ceai, e semn bun;

• Când un băţ de chibrit pârâie mai lung în mâna cuiva, e semn că acela va lua bani;

• Dacă la masă sunt puse din întâmplare mai multe tacâmuri decât numărul persoanelor, e semn că vor veni musafiri pe neaşteptate;

• Cel care mănâncă cu lăcomie sau ceva greţos trebuie să bată din palme, ca să nu i se aplece;

• Când la masă se varsă vinul din pahar, e semn de veselie;

• Pentru cel care strănută e semn că va face chef;

• Cel care mănâncă mult trage a sărăcie;

• Cel care va mânca sau va bea ceva dat peste fereastră poate să turbeze;

• Când se varsă cafea, e semn că respectiva persoană va primi bani.

Vă dorim un An Nou fericit, cu multă sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor dorinţelor! La Mulţi Ani 2011!

Autor: Octavian Radu