După ani și ani, gașca de la Ministerul Turismului a descoperit în sfârșit esența succesului: să țintească cel mai important și mai exact segment de piață pentru turismul românesc – Românii! Succesul trebuie udat cu vin bun, de Dealu Mare, dacă se poate.
În anii de după Revoluție, aflat sub diferite căciuli, Ministerul/Agenția sau Oficiul Turismului a cheltuit bani pe publicitate în afara țării. Speranța? Să aducă mult-visata valută, dar prea puțin cu gândul la clienți, la turiștii care aveau sau nu o motivație în a vizita România. Vândută ba ca ”Eternă și fascinantă”, ba drept țară a vampirilor cu efemerul ”Dracula Park”, sau ca un tărâm al făgăduinței divine, România nu a avut succes în exterior. Prea-puțin convinși de reclame futile, străinii care ajungeau la București și care erau furați de 3 ori de la Otopeni până în camera de hotel, sau își rupeau planetarele de la Oradea la Brașov se convingeau pe pielea lor cât de fascinantă poate fi o călătorie în România. Nu am reușit să formăm un public fidel călătoriilor în România, un public străin dedicat excursiilor dese pentru a savura ”minunile” României. Așa cum există oameni care merg ani de-a rândul numai pe coasta Dalmată, în Turcia, pe Costa Brava, la Balaton în Ungaria sau la schi în Bulgaria…
În această cursă nebună către turiștii străini, ”oficialii turismului” au uitat de cel mai la îndemână turist: românul. Dacă vorbești cu directori din agențiile de turism românești, afli, în jargonul propriu sistemului, că în România agențiile fac 90% ”outgoing” și 10% (în cel mai fericit caz!) ”incoming”. Adică majoritatea covârșitoare a profiturilor în industrie se fac datorită românilor care pleacă oriunde altundeva să-și facă concediul, numai în țară nu. Iar asta spune multe despre cât își îndrăgesc românii țara… și despre raportul preț/calitatea serviciilor de la noi.
Sunt conștient că după ‘89 tot românul vroia să vadă lumea, după ce ani la rând i s-a interzis să iasă din țară. Perfect legitim! Și util pentru cultura generală … Dar după ce moda a trecut, cel puțin din anii 2000, efortul autorităților trebuia îndreptat, în primul rând, spre a convinge românii să călătorească în România, iar abia apoi să atragem turiști străini. În loc să dăm milioane de dolari pe campanii în străinătate, ar fi trebuit să investim în educarea celor care lucrează în serviciile hoteliere și HoReCa, în taximetrie, în Poliție, linii aeriene, Vamă, etc, pentru ca ei, printr-un serviciu excelent, să convingă turistul străin că acesta era un ”tărâm al alegerii potrivite”. Omul sfințește locul, dar îl și spurcă. În momentul în care am desființat școlile de ospătari, de ghizi, de agenți de turism, când am lăsat zeci de stațiuni în paragină, când am abandonat cursurile de geo-turism, atunci am ”reușit” cea mai dureroasă performanță – să-i îndepărtăm pe români de propria țară.
Investițiile în infrastructură trebuiau terminate cu mult timp în urmă: adică hoteluri, facilități de petrecere a timpului liber, autostrăzi și drumuri, dar și porturi și aeroporturi. Mi se pare cel puțin penibil să ai cel mai mare curs al Dunării la tine în țară, dar să nu ai porturi de pasageri și să nu ști să organizezi croaziere pe Dunăre!
Autor: Mihai Mătieş
Lasă un comentariu
Niciun comentariu până acum.
Calendar Evenimente 
Lasă un răspuns