ROMÂNIA MEDIEVALĂ CA BRAND DE ȚARĂ (II)

Scriam săptămâna trecută propunând România Medievală ca brand de țară. Spuneam atunci că un prim argument este faptul că o sumedenie de festivaluri cu teme medievale se organizează deja în mai multe orașe din Transilvania și toate au succes.

Apoi, demonstram că a centra imagina țării pe aceste evenimente nu costă mult: ele necesită investiții mici și au deja suportul unor companii/asociații private.

Programele acestor evenimente denotă o bună cunoaștere a realităților medievale și oferă spectatorului lupte cavalerești, parade a veșmintelor epocii, triluri ale menestreilor, spectacole de trubaduri și teatre ambulante, coruri de muzică bisericească sau demonstrații ale meșterilor populari. Într-o regie bine pusă la Punct, Festivalul Medieval al Sighișoarei, Sibiului și Mediașului sunt adevărate spectacole de 2-3 zile pentru ochiul turistului rătăcit prin Transilvania secolului 21 sau pentru analiza cunoscătorilor.

Un alt argument, considerăm noi, este faptul că în Ardeal au reapărut de câțiva ani unele bresle ale meseriașilor și noi ordine cavalerești ale unor tineri plini de energie, cu forță creatoare heraldico-vestimentară și cu dragoste pentru cultivarea valorilor cavalerești. Acești cavaleri moderni sunt pricepuți într-ale armelor (unii și-au dezvoltat momente de luptă ca adevărați cascadori) pun mult suflet și energie în ceea ce fac și se află întotdeauna printre organizatorii evenimentelor. Cavalerii Lup din Mureș, Cavalerii Ordinului Gladius Dei, Ordinul Cavalerilor Argotica, Ordinul Dragonilor de Transilvania, Garda de Bistriţa, Ordinul Cavalerilor Cerb, Ordinul Csabafiak, Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei, Ordinul Cavalerilor Basarabi şi Ordinul Cavalerilor Muşatini sunt doar câteva dintre aceste bresle cavalerești ce merită respectul cunoscătorilor.

Am lăsat la final un alt argument hotărâtor pentru propulsarea conceptului de Românie Medievală ca brand de țară. Aceste festivaluri sunt profitabile pentru comercianții care vând te miri ce în piețele orașelor fanion ale Transilvaniei. Lăsând la o parte kitchurile care abundau pe la mijlocul anilor ~90 și care se mai văd și azi, în cadrul festivalurilor se vând obiecte artizanale ale meșteșugarilor, cojoace, obiecte de olărit, icoane și picturi cu diverse teme, dar și gablonțuri și nelipsitele alimente. Festivalurile reprezintă o provocare pentru artiștii bunului gust care își găsesc din ce în ce mai mult locul printre vânzătorii ambulanți, firme private care fac bani buni în timpul festivalurilor medievale. Artiști plastici din Brașov, Sighișoara, Sibiu, Cluj, Târgu Mureș și Harghita așteaptă cu interes aceste evenimente pentru a-și expune produse de calitate și care ilustrează caracterul multicultural al Transilvaniei.

Conchidem prin a reaminti că autoritățile centrale trebuie să sprijine aceste eforturi printr-o campanie atât în interiorul cât și în exteriorul țării. Strategia evenimențială pentru susținerea conceptului România Medievală presupune stabilirea unor obiective clare și promovarea lor cu minim 2-3 ani înainte. De exemplu organizarea unui Turnir al Cetăților Transilvane sunt sigur că ar atrage ușor 200.000 de turiști europeni care ar participa trup și suflet la o atare sărbătoare.

Mihai Mătieș

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s