ROMÂNIA MEDIEVALĂ CA BRAND DE ȚARĂ (II)

Scriam săptămâna trecută propunând România Medievală ca brand de țară. Spuneam atunci că un prim argument este faptul că o sumedenie de festivaluri cu teme medievale se organizează deja în mai multe orașe din Transilvania și toate au succes.

Apoi, demonstram că a centra imagina țării pe aceste evenimente nu costă mult: ele necesită investiții mici și au deja suportul unor companii/asociații private.

Programele acestor evenimente denotă o bună cunoaștere a realităților medievale și oferă spectatorului lupte cavalerești, parade a veșmintelor epocii, triluri ale menestreilor, spectacole de trubaduri și teatre ambulante, coruri de muzică bisericească sau demonstrații ale meșterilor populari. Într-o regie bine pusă la Punct, Festivalul Medieval al Sighișoarei, Sibiului și Mediașului sunt adevărate spectacole de 2-3 zile pentru ochiul turistului rătăcit prin Transilvania secolului 21 sau pentru analiza cunoscătorilor.

Un alt argument, considerăm noi, este faptul că în Ardeal au reapărut de câțiva ani unele bresle ale meseriașilor și noi ordine cavalerești ale unor tineri plini de energie, cu forță creatoare heraldico-vestimentară și cu dragoste pentru cultivarea valorilor cavalerești. Acești cavaleri moderni sunt pricepuți într-ale armelor (unii și-au dezvoltat momente de luptă ca adevărați cascadori) pun mult suflet și energie în ceea ce fac și se află întotdeauna printre organizatorii evenimentelor. Cavalerii Lup din Mureș, Cavalerii Ordinului Gladius Dei, Ordinul Cavalerilor Argotica, Ordinul Dragonilor de Transilvania, Garda de Bistriţa, Ordinul Cavalerilor Cerb, Ordinul Csabafiak, Ordinul Cavalerilor Cetăţilor Bârsei, Ordinul Cavalerilor Basarabi şi Ordinul Cavalerilor Muşatini sunt doar câteva dintre aceste bresle cavalerești ce merită respectul cunoscătorilor.

Am lăsat la final un alt argument hotărâtor pentru propulsarea conceptului de Românie Medievală ca brand de țară. Aceste festivaluri sunt profitabile pentru comercianții care vând te miri ce în piețele orașelor fanion ale Transilvaniei. Lăsând la o parte kitchurile care abundau pe la mijlocul anilor ~90 și care se mai văd și azi, în cadrul festivalurilor se vând obiecte artizanale ale meșteșugarilor, cojoace, obiecte de olărit, icoane și picturi cu diverse teme, dar și gablonțuri și nelipsitele alimente. Festivalurile reprezintă o provocare pentru artiștii bunului gust care își găsesc din ce în ce mai mult locul printre vânzătorii ambulanți, firme private care fac bani buni în timpul festivalurilor medievale. Artiști plastici din Brașov, Sighișoara, Sibiu, Cluj, Târgu Mureș și Harghita așteaptă cu interes aceste evenimente pentru a-și expune produse de calitate și care ilustrează caracterul multicultural al Transilvaniei.

Conchidem prin a reaminti că autoritățile centrale trebuie să sprijine aceste eforturi printr-o campanie atât în interiorul cât și în exteriorul țării. Strategia evenimențială pentru susținerea conceptului România Medievală presupune stabilirea unor obiective clare și promovarea lor cu minim 2-3 ani înainte. De exemplu organizarea unui Turnir al Cetăților Transilvane sunt sigur că ar atrage ușor 200.000 de turiști europeni care ar participa trup și suflet la o atare sărbătoare.

Mihai Mătieș

Publicitate

ROMÂNIA MEDIEVALĂ CA BRAND DE ȚARĂ

România Medievală poate fi un adevărat brand de țară. Deja o serie de orașe organizează festivaluri medievale de mare succes. Păcat că la nivelul autorităților centrale nimeni nu vede această realitate și n-o susține.

In acest week-end au fost organizate în mai multe zone ale țării o serie de evenimente tip festival medieval, unele dintre ele ajunse deja la o veritabilă tradiție: Tabăra Medievală de la Bistrița Năsăud – unde i-ați putut vedea în concert pe cei de la Haggard, Festivalul Artmania de la Sibiu, Serbările Timișoreana. Urmează până pe 29 august Turnirul Cetăților, un eveniment ce va readuce bucuria întrecerilor medievale publicului din Brașov,Bran, Râșnov și Făgăraș.

De 15 ani mai multe orașe transilvane organizează astfel de evenimente care atrag din ce în ce mai mulți turiști atât din România cât și din străinătate. Festivalul Artei Medievale de la Sighișoara e o realitate de succes. La fel Festivalurile de la Mediaș și de la Sibiu.
Nu am auzit până acum nici un Ministru sau Ministresă a turismului care să valorifice aceste puncte forte ale României. De fiecare dată s-a preferat orice altă prostie ”eternă și fascinantă”, draculiană sau cu frunzulițe … multe frunzulițe, probabil de mentă, având în vedere capacitatea extraordinară și fără de odihnă a celor care freacă menta în domeniu de ani de zile. Festivalurile pe care le-am amintit, și multe altele asemănătoare, sunt organizate de către fundații și asociații private (uneori conduse chiar de străini), alături de companii și cu sprijinul autorităților locale din acele orașe. Insă niciodată nu au primit sprijin de la nivel central. Și când spunem sprijin nu ne referim la bani – pe care Guvernul nu-i are niciodată – ci de o promovare susținută în exterior, începută cu cel puțin 1 sau 2 ani înainte, așa cum se fac lucrurile în țările care se respectă.
De ce să promovăm o ”Românie a Festivalurilor Medievale”?

In primul rând pentru că acest concept este deja verificat și are succes. Pentru că atrage turiști atât români cât și străini. Pentru primi, mentalul colectiv a fost pregătit de mult cu filmele lui Nicolaescu, Vaeni, Drăgan, astfel încât ei îndrăgesc aceste evenimente. Pentru străini aceste festivaluri sunt ceva exotic, palpitant și reprezintă o evadare din lumea tehnologică în care trăim. Mulți dintre cei care ne-au vizitat trăiau o adevărată călătorie în timp când vedeau vaci pe mijlocului drumului, sate neelectrificate precum cele din Apuseni și căruțe cu roți din lemn și platbandă de oțel. Străinii nu au așa ceva și unii dintre ei plătesc bani frumoși pentru aceste experiențe memorabile pozitive.

Apoi, dacă ar fi să facem abstracție de stâlpii de înaltă tensiune și de unele reclame moderne, satele și comunele țării, laolaltă cu unele cartiere din municipii arată ca în Evul Mediu. Drumuri nepietruite, poduri încă în folosință de pe la 1600, petreceri câmpenești ca pe vremea lui Ștefan cel Mare toate acestea există și nu mai trebuie investit nimic în ele – sunt încă medievale. O sursă de extraordinară întoarcere în timp pentru turiștii din țările secolului 21. De exemplu ”România călătoriilor în timp” mi se pare un slogan interesant.
(continuarea săptămâna viitoare)

Mihai Mătieș

ARTMANIA FESTIVAL IN SIBIU

Festivalul Artmania, eveniment anual, devenit o adevarata tradiţie din 2006, propune iubitorilor de muzică şi de artă în general concerte metal, expoziţii, vizionări de filme şi multe alte evenimente artistice în Piaţa Mare din Sibiu – fosta capitală culturală europeană.

Din anul 2006 până în prezent, trupe reprezentative din sfera metalului au susţinut concerte în cadrul Festivalului Artmania: Nightwish, HIM, Opeth, Amorphis, My Dying Bride, Within Temptation, Anathema, Lacrimosa, Tiamat, etc.

Vă prezentăm în continuare o scurtă retrospectivă a trupelor ce au concertat la Festivalul Artmania de-a lungul timpului:
2006: HIM, Amorphis, Carmen Gray, Silentium, Luna Amara, Altar, Kumm
2007: WITHIN TEMPTATION, Anathema, MY DYING BRIDE, Tarot, The Gathering, After Forever
2008: TIAMAT, LACRIMOSA, Aqua de Annique, Leaves’ Eyes, Gamma Ray, Atrocity
2009: NIGHTWISH, Pain, Tristania, Opeth, Subscribe, MY DYING BRIDE

Toate concertele şi evenimentele conexe au loc an de an în inima Transilvaniei, în Piaţa Mare din Sibiu, fosta capitală Europeană a Culturii în 2007, împreună cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural în istoria orasului, Sibiul a fost vizitat de un număr mare de turişti români şi străini.

Sibiul şi împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locaţii istorice din ţară. Multe din zidurile şi sistemele de fortificaţii sunt menţinute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în curs de a deveni obiectiv al Patrimoniu UNESCO. În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecţii de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei şi ştiinţe naturale.

Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului – o destinaţie importantă pentru drumeţii – şi de staţiunea Păltiniş – o destinaţie pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniştii saşi.

În fiecare primavară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru, cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc şi Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Arta Neconvenţională „La Strada”, Festivalul Internaţional de Muzică Electronică şi Artă Contemporană Transylvania Calling, Festivalul Artmania şi Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu.

Luând în considerare calitatea şi prestigiul trupelor ce au concertat la Artmania, precum şi locaţia încarcată de istorie şi tradiţie, vă invitam anul acesta la o nouă ediţie a festivalului Artmania, unde vor urca pe scena trupele Kamelot (power metal), Swallow the Sun (melodic doom metal), The sisters of mercy (gothic rock), Serj Tankian (rock, experimental, symphonic metal), Sirenia (symphonic gothic metal) şi Dark Tranquility (melodic death metal).

Octavian Radu

…ŞI TOTUŞI, ROMÂNIA E SUPERBĂ!

Elena Udrea, campania de promovare a brand-ului de ţară, “green leaf logo”, milioane de euro, incompetenţă. Se pare că aceste cuvinte se găsesc pe buzele tuturor în aceste zile şi pe bună dreptate.

S-a vorbit foarte mult despre subiectul în cauză, aşa că nu are sens să mai bat apa-n piuă. Ceea ce vreau să vă împărtăşesc este părerea că România este o ţară binecuvântată de divinitate, cu peisaje absolut superbe, peisaje care-ţi taie răsuflarea.

Gândiţi-vă la Transfăgăraşan, la minunata Vale a Oltului, la Cheile Bicazului şi lista poate continua. Suntem obişnuiţi ca la sfârşit de săptămână să ne urcăm în maşini şi să mergem pe Valea Prahovei, o zonă turistică frumoasă, însă foarte aglomerată şi totodată inaccesibilă.

Sunt atât de multe locuri incredibile care merită văzute, dacă ne-ar ajuta puţin şi infrastructura. Am citit deunăzi un mesaj dureros de adevărat: “Plătitor de taxe şi impozite, caut drum fără gropi”.

Şi încep să-i dau dreptate, gândindu-mă că urcând dispre Curtea de Argeş spre Lacul Bâlea, eşti obligat să faci slalom printre craterele din asfalt, riscând să nu mai poţi admira peisajul. Noroc că sunt şi aproximativ 20 de kilometri foarte buni, porţiune pe care echipa Top Gear a reuşit să filmeze şi să ne facă poate cea mai bună reclamă. „Acesta este cel mai bun drum din lume! România îţi multumim că ai acest drum. Putem să rămânem aici pentru totdeauna?” a spus Clarkson aflat la volanul unui Aston Martin.
Am fost impresionată de mulţimea cicliştilor şi a motocicliştilor care cutreieră acest traseu. Frumoasa surpriză a fost că mulţi dintre ei erau români.

Lumea începe să înţeleagă beneficiile sportului şi îl practică în cele mai neaşteptate locuri. Pe bicicletă, la 40 kilometri/oră parcă uiţi de problemele zilnice şi te încarci cu adrenalină. La Vidraru poţi chiar să faci bungee-jumping…dacă te ţine inima. Un fel de sport extrem este şi urcarea celor peste 1400 de trepte pentru a ajunge la Cetatea Poienari. Din păcate aceasta nu este foarte cunoscută românilor, deşi are un farmec deosebit. Şi cred că sunt multe alte obiective turistice care merită promovate.

Mă declar încântată de frumuseţile României şi cred că înainte de a cutreiera lumea largă ar trebui să ne întoarcem privirea şi spre ţara noastră…bună, rea, dar care a fost înzestrată cu peisaje absolut spectaculoase. Şi gândiţi-vă că în călătoriile noastre ne vom întâlni cu un străin dornic să vină în România. Ce-i propunem să viziteze: tot Castelul Bran?

Aştept părerile voastre legate de locuri frumoase, locuri care v-au impresionat şi despre care aţi dori să le spuneţi şi altora.

Şi dacă tot este luna august, lună de concediu pentru mulţi dintre noi, vă invit să citiţi o carte bună despre care Paulo Coelho a spus „Cărţile lui Robin Sharma îi ajută pe oamenii din toată lumea să ducă vieţi împlinite”. Participaţi la concursul nostru din secţiunea ”Concursuri cu premii” şi puteţi avea parte de o lectură de calitate.

Autor: Andreea Petrişor